01 August, 2008

Daniel 5:25

Iată însă scrierea care a fost scrisă: „Numărat, numărat, cântărit și împărțit!”

Daniel a fost chemat să tâlmăcească scrierea de pe peretele palatului lui Belșațar. Niciunul dintre magicienii împăratului nu au reușit să tâlmăcească această scriere, dar mama împăratului și-a adus aminte de Daniel. Așa a fost el chemat la palat. Fără prea multă introducere, Daniel i-a spus lui Belșațar că lucrurile nu stăteau deloc bine. Dumnezeu deja i-a numărat zilele și ...nu mai erau multe! Cântarul Lui Dumnezeu nu s-a mișcat de loc cu Belșațar. A fost găsit „ușor,” iar împărăția i-a fost deja împărțită. Daniel era deja bătrân cînd a fost în fața lui Belșațar. Nu au fost cuvinte ușor de spus unui împărat, dar Daniel nu s-a temut de adevăr niciodată. El a tâlmăcit scrisul, dar nu a primit onoarea care împăratul a vrut să i se dea. Când noi suntem în cîntarul Lui Dumnezeu, cum suntem noi oare găsiți? Nu cumva ne găsește și pe noi fără greutatea care El o așteaptă de la noi? Să ne cercetăm ca nu cumva atunci când suntem cântăriți să fim ușori înaintea Lui Dumnezeu. Fie viețile noastre trăite în conformitate cu Cuvîntul Lui și atunci nu vom fi găsiți ușori la ultima cântărire făcută la marea judecată!

31 Iulie, 2008

Apocalipsa 7:17

Căci Mielul, care sta în mijlocul scaunului de domnie, va fi păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieții, și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.

Apostolul Ioan a fost martor la evenimentele uimitoare care vor urma după răpirea bisericii. După ce se va desfășura programul Lui Dumnezeu cu Israelul și cu cei care nu au fost răpiți la cer, Domnul Isus va lua pe toți credincioșii tuturor timpurilor și El le va fi păstorul lor. Atât cei care au fost omorâți pentru credința lor, cât și cei care nu au avut onoarea de a fi martiri, dar au fost credincioși în ce li s-a încredințat, vor fi sub păstorirea Marelui Păstor, Domnul Isus! El ne va duce la izvoarele apelor vieții...adică în locul în care El stă și anume în centrul tronului de domnie. Râul vieții iese din tronul Lui Dumnezeu, unde Domnul Isus ne va duce. Acolo este izvorul apelor vii, acolo se afă Dumnezeu, care ne va șterge orice lacrimă. Una din cântările noastre spune că nu sunt lacrimi în ceruri, dar se pare că martirii aceștia au avut lacrimi pe care le-a șters Dumnezeu! Să ne rugăm Domnului ca El să ne țină credincioși până la capăt pentru a fi în turma Lui pentru veci de veci! Se merită să ne luptăm lupta cea bună prin toate încercările vieții ca odată să fim cu El la izvoarele apelor vieții, unde se vor termina toate durerile de pe pământ și vom cu Domnul pentru totdeauna.

30 Iulie, 2008

Psalmul 119:87

Gata, gata să mă doboare și să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.

Psalmistul a fost hărțuit de niște îngâmfați care doreau să-i sape gropi ca el să cadă în ele. Ei nu aveau nici un temei pentru hărțuiala lor, dar el era gata, gata să fie doborât. Nu toate atacurile sunt egale. Unele vin spre noi fără vre-o avertizare prealabilă, iar altele le vedem cum se apropie de noi. Oricum vin, ele au darul să ne descentreze și uneori chiar să ne ducă la prăbușire. Psalmistul a văzut un loc de scăpare și anume în Cuvântul Lui de unde nu a mai plecat. El nu a părăsit poruncile Domnului, deoarece păzind Cuvântul Lui, el a fost păzit de puterea Lui. Când cineva părăsește Cuvântul Lui Dumnezeu, acela iese de sub autoritatea și protecția Cuvântului. Atâta timp cât psalmistul nu a părăsit poruncile Domnului, deși era gata, gata să fie doborât, el nu a fost doborât deoarece Domnul l-a susținut prin Cuvântul Lui. Să ne rugăm Domnului ca El să ne dea și nouă înțelepciune ca să nu părăsim Cuvântul Lui niciodată!

29 Iulie, 2008

Evrei 10:37

Încă puțină, foarte puțină vreme, și Cel ce vine va veni, și nu va zăbovi.

Au trecut două mii de ani de când au fost scrise aceste cuvinte, cuvinte care au încurajat generație după generație de credincioși. Milioane de creștini au citit aceste cuvinte cu speranța că generația lor va fi generația când Domnul Isus va apare pe norii cerului. Chiar eu sunt unul care am crezut și cred că generația noastră va avea harul să fie generația răpirii! Faptul că am trăit în două secole, m-a convins și mai mult că acest „încă puțină” este foarte puțin acuma. Din minutele care au fost, se pare că s-au scurs cam toate înaintea Lui Dumnezeu. Apostolul Petru a scris că Dumnezeu are o îndelungă răbdare și vrea ca toți să vină la pocăință. Cred că acesta este singurul motiv pentru care Dumnezeu nu trimite încă pe Domnul Isus să-Și ridice Mireasa în slavă. Ce trebuie să facem noi? Tot apostolul Petru ne-a scris ce fel de oameni trebuie să fim. El ne-a scris că noi putem grăbi venirea Lui printr-o purtare sfântă și evlavioasă! Să spunem la toți să se pregătească că El nu va zăbovi, ci va veni. Să chemăm la pocăință pe toți pe care-i întâlnim pentru ca Domnul să vină cât mai curând.

28 Iulie, 2008

Psalmul 3:3

Dar, Tu, Doamne, Tu ești scutul meu, Tu ești slava mea, și Tu îmi înalți capul!

Împăratul David a fugit dinaintea fiului său Absalom. Toți ziceau că nu mai era scăpare pentru David. Foarte mulți s-au unit cu Absalom împotriva lui David. David nu avea decât o singură scăpare, iar acea scăpare era la Domnul. În Dumnezeu și-a găsit El scăparea, deoarece Domnul era scutul și protecția lui. Dumnezeu a fost apărătorul lui David. Slava lui nu mai era cea care a fost. În loc de monarh pe tronul lui Israel, David era un fugar înspre pustie. Slava Lui era numai Dumnezeu! Nimeni nu credea că David se va mai întoarce la Ierusalim. David a fost singurul care avea această încredere că Domnul va face capul lui să se înalțe iarăși. Noi știm istoria, și știm cum a sfârșit-o Absalom și cei ce-au complotat împreună cu el. David s-a întors la Ierusalim și Dumnezeu s-a dovedit credincios legământului pe care L-a făcut cu David! Domnul să ne ajute să ne încredem în Domnul în orice clipă și în orice împrejurare sau necaz ne-am afla!

27 Iulie, 2008

Marcu 12:24

Drept răspuns, Isus le-a zis: „Oare nu vă rătăciți voi, din pricină că nu pricepeți nici Scripturile, nici puterea Lui Dumnezeu?

Domnul Isus a spus Saducheilor din vremea Lui că se rătăcesc. Rătăcirea lor se datora nepriceperii Scripturii, și a puterii Lui Dumnezeu. Saducheii trebuiau să știe Scripturile, deoarece din grupul lor era Marele Preot al lui Israel! Ei negau învierea, dar au pus întrebări chiar despre evenimente de după înviere. Domnul Isus nu a vrut să le răspundă cum meritau, ci le-a spus că puteau înțelege ceea ce au vrut să știe prin studierea Scripturilor și prin încredere în puterea Lui Dumnezeu. Au trecut două mii de ani de atunci, dar rătăcirea este datorată tot la acești doi factori: lipsa de cunoaștere a Scripturii și a puterii Lui Dumnezeu! Oamenii de astăzi nu cunosc Cuvântul Lui Dumnezeu, iar cei ce nu cunosc Cuvântul, implicit nu cunosc nici puterea Lui Dumnezeu. Cum stăm noi oare, cei care ne numim copiii Lui Dumnezeu? Ne mai rătăcim și noi câte-o dată? Cunoaștem noi Scripturile? Cunoaștem noi puterea Lui Dumnezeu, nu doar cu mintea, ci practic în viața noastră? Să ne rugăm ca Domnul să ne dea înțelepciune să înțelegem Scripturile și să-L cunoaștem pe El și puterea învierii Lui în fiecare zi!

26 Iulie, 2008

Geneza 7:6

Noe a făcut tot ce-i poruncise Domnul.

Dumnezeu a poruncit lui Noe să facă o corabie, apoi i-a spus ce să pună în corabie, iar la urmă i-a spus să intre în corabie. După ce a făcut socoteala, Noe nu a lăsat nefăcut nimic din ceea ce i-a poruncit Dumnezeu să facă. Nu cred că a fost lucru ușor să faci o corabie înainte de a vedea o corabie. Nu mai fusese nici una construită până atunci. Noe a fost primul care a trebuit să facă și a făcut o corabie, care a rezistat la o mare încărcătură și la multe zile de navigație pe ape, care nu au fost chiar așa de liniștite. Suntem noi oare la fel de ascultători ca și Noe? Se poate spune despre noi cum s-a spus și despre Noe, că am făcut tot ce ne-a poruncit Domnul? Desigur că noi nu trebuie să mai construim corăbii și nici salvarea lumii nu e în grija noastră, dar sunt multe alte lucruri despre care Domnul Isus a spus să le facem și să nu le lăsăm nefăcute. Să ne rugăm ca Domnul să ne facă și pe noi ascultători ca și Noe!

25 Iulie, 2008

Matei 19:27

Atunci Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Iată că noi am lăsat tot, și Te-am urmat; ce răsplată vom avea?”

Domnul Isus a avertizat pe ucenicii Lui să nu se lase prinși în iureșul lumii de a strânge bogății pe acest pământ. Ucenicii au rămas uimiți de faptul că cei bogați vor intra cu greu în împărăția Lui Dumnezeu. De aceea a ridicat Apostolul Petru această întrebare. Grupa lor a lăsat tot ce-au avut și au mers după Domnul Isus. Ei nu s-au uitat înapoi niciodată. Chiar dacă vre-unul a fost descurajat, Domnul i-a ținut lângă El timp de trei ani și jumătate. Apostolul Petru, nu cred că s-a interesat de răsplata imediată a celor care-L urmează pe Domnul Isus, ci mai degrabă s-a uitat spre răsplata din veșnicie. Domnul Isus i-a spus că Dumnezeu nu se lasă dator, ci toți care merg cu Domnul Isus vor avea de câștigat nu numai aici, dar și dincolo viața veșnică! Să ne rugăm ca Domnul să ne ajute să ne uităm țintă la Domnul Isus și să-L urmăm cu credincioșie!

24 Iulie, 2008

Numeri 14:42

Nu vă suiți, căci Domnul nu este în mijlocul vostru! Nu căutați să fiți bătuți de vrăjmașii voștri.

Acest verset este parte din trista istorie a poporului Israel. Imediat după întoarcerea iscoadelor care au cercetat țara Canaanului, poporul s-a descurajat și au spus lui Moise că mai bine era să rămână în Egipt. După ce Dumnezeu a dat verdictul că nici unul nu va intra în țara Canaanului, în afară de Iosua și Caleb, poporul a cerut lui Moise să ia aminte că ei s-au pregătit să intre în Canaan. Moise le-a spus că planul Lui Dumnezeu e terminat și nu se mai poate face nimic. În timp ce ei insistau, Moise le-a spus că Domnul nu mai era acolo, iar dacă vor merge fără Dumnezeu, vor fi bătuți de vrăjmașii lor. Ei nu au ascultat și au fost bătuți de Amaleciți și de Cananiți. Ce facem noi oare când Domnul ne spune ceva? Suntem noi gata să ascultăm de El fără condiții? Trecem peste ce este scris fără să ne pese? Să ne rugăm ca Domnul să ne dea înțelepciune să nu facem ce-au făcut cei din vremea lui Moise, ci să ascultăm, în totul totului tot de vocea Domnului!

23 Iulie, 2008

Romani 12:17

Nu întoarceți nimănui rău pentru rău. Urmăriți ce este bine, înaintea tuturor oamenilor.

Creștinii trebuie să fie oameni deosebiți! Lumea întoarce rău pentru rău și chiar rău pentru bine, dar cei ce sunt ai Lui Cristos trebuie să întoarcă bine pentru rău. Domnul Isus așa a trăit, și chiar dacă pare greu și chiar imposibil, cei ce sunt conduși de Duhul, trebuie să trăiască la fel. Cel credincios trebuie să fie gata să piardă sau să accepte să fie lovit pe nedrept, deoarece el știe că trăiește pe un teren străin, ostil stilului lui de viață și de credință. Lumea de aici nu e casa noastră, iar noi suntem străini și călători, deci nu așteptăm ca lumea să ne iubească pe noi după ce au urât și răstignit pe Domnul nostru. Apostolul Pavel ne îndeamnă nu doar să nu întoarcem rău pentru rău, ci de asemenea ne îndeamnă să căutăm ce este bine înaintea tuturor oamenilor. Noi nu trebuie să căutăm răul, ci binele. Nu trebuie să ne oprim la ceea ce pare rău, ci trebuie să ne lipim tare de bine. În acest fel noi vom dovedi că suntem ceea ce pretindem că suntem, și anume copiii Lui Dumnezeu! Să ne rugăm Domnului ca El să ne ajute ca niciodată să nu întoarcem rău pentru rău, ci întotdeauna să urmărim numai ce este bine în orice situație.

22 Iulie, 2008

1 Samuel 22:23

Rămâi cu mine, nu te teme de nimic, căci cel ce caută să ia viața mea, caută s-o ia și pe a ta; lângă mine vei fi bine păzit.

Aceste cuvinte le-a rostit David când a venit la el tânărul Abiatar. Doar acesta a scăpat cu viață din cetatea Nob. Saul a omorât pe toți preoții Domnului pentru că l-au ajutat pe David. David a luat lângă el pe acest tânăr și l-a asigurat că lângă el va fi în siguranță. Nu puteau fi cuvinte mai dulci pentru Abiatar, decât asigurarea că poate rămâne lângă David fără să se teamă de ceva. Ei au avut un dușman comun. Saul îi căuta pe amândoi să-i omoare. Pe ce s-a bazat David când i-a spus lui Abiatar să stea lângă el? Desigur pe încrederea ce-a avut-o el în Dumnezeu. Așa cum a fost scăpat de leu și de urs când a fost copil în Betleem, Dumnezeu nu s-a schimbat și tot așa îl putea scăpa și acuma! Nici Goliat nu a crezut că un copil ca și David poate să-l înfrângă, dar Biblia ne spune că David l-a biruit pe Goliat! Abiatar poate nu a știut toate aceste lucruri despre David, dar stând lângă el, au fost scăpați cu adevărat amândoi. Să învățăm să ne punem și noi încrederea în Dumnezeul mântuirii noastre!

21 Iulie, 2008

Luca 5:13

Isus a întins mâna, S-a atins de el, și i-a zis: „Da voiesc, fii curățit!” Îndată, l-a lăsat lepra.

Omul plin de lepră a cerut Domnului să-l vindece, spunându-I că dacă vrea, El poate să o facă. Domnul Isus s-a atins de el. Nimeni nu se atingea de vre-un lepros, însă Domnul Isus a trecut peste orice interdicție și l-a atins. Atingerea Domnului Isus a fost salutară pentru omul cu lepră. Imediat după ce a fost atins, omul a scăpat de lepră. Domnul Isus a vrut să-l curățească și l-a și curățit. La Domnul Isus nu a durat mult. Puterea Domnului Isus asupra bolii nu se va micșora niciodată, fiindcă El este Acelaș ieri, azi și în veci! La fel ca pe acel om, Domnul Isus ne-a curățit și pe noi de păcatele noastre. El ne-a făcut liberi de orice legătură a păcatului. Ne-a pus picioarele pe stâncă, iar în gură ne-a pus o cântare nouă. Începem o săptămână nouă, de aceea să ne rugăm ca Domnul să ne țină curați și neîntinați pe calea Lui!

20 Iulie, 2008

1 Împărați 17:24

Și femeia a zis lui Ilie: „Cunosc acum că ești un om al Lui Dumnezeu, și Cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!”

Astăzi este ziua sfântului Ilie. Vă doresc la toți care-i purtați numele, mult har și binecuvântare, cât și îndemnul să-i urmați credința!
Ilie a fost hrănit de văduva din Sarepta pentru multă vreme. Făina din oală și uleiul din ulcior nu au scăzut deloc, deși era secetă peste toată regiunea aceea. Dar în timp ce Ilie era în casa văduvei, copilul acesteia s-a îmbolnăvit și a murit. Femeia a spus lui Ilie că venirea lui a adus aminte Domnului de nelegiuirea ei și astfel a fost pedepsită prin moartea fiului ei. Ilie nu a stat mult pe gânduri, ci a cerut femeii să-i dea lui trupul fiului ei și Ilie l-a dus în camera de sus, unde locuia el. Apoi s-a rugat și s-a pus peste copil până ce copilul a fost readus la viață! Femeia a recunoscut că Ilie era un om a Lui Dumnezeu și că tot ce a spus el a fost adevărat! Să dea Domnul ca noi toți să fim recunoscuți de cei din jurul nostru că suntem oamenii Lui Dumnezeu și să ne ajute El ca, cuvintele noastre să fie întotdeauna adevărate!

19 Iulie, 2008

Proverbe 19:22

Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.

Înțeleptul Solomon a scris acest verset inspirat de Duhul Sfânt. Bunătatea omului îl face fermecător, adică îi dă o trăsătură de caracter dorită și de alții. Oamenii buni sunt plini de farmecul bunătății lor, pe când cei falși sau mincinoși nu au nici un preț. Mai mult prețuiește un sărac cinstit, decât unul care falsifică adevărul. Cine face însă pe om bun? Din natură, oamenii sunt păcătoși și Biblia spune că nu este nici unul bun, nici unul măcar. Oamenii buni sunt aceia care s-au întors la Domnul și dau voie Duhului Sfânt să rodească bunătatea Lui în ei. Acei oameni sunt cu adevărat buni, iar Duhul Sfânt face ca ei să fie plini de farmec sfânt. Deasupra tuturor este Dumnezeu, a cărui bunătate ține în veac. Să ne încredem în bunătatea Lui și să fim oameni de caracter, care să prețuim adevărul și să ne depărtăm de orice cale a minciunii!

18 Iulie, 2008

Matei 12:36

Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.

Domnul Isus a spus generației de atunci, că datorită faptului că L-au acuzat că e demonizat, a trecut bariera împietririi și a respingerii definitive a ofertei Împărăției Lui Dumnezeu. Domnul a vrut să le arate că vorbele lor au consecințe, și încă consecințe eterne. Într-o zi, toți cei care vorbesc fără să gândească, sau vorbesc influențați de cel rău, vor sta la judecată pentru a da socoteală de cuvintele lor. Mare parte din noi nici măcar nu ne gândim la consecințele vorbelor noastre. Dacă oamenii ar lua aminte la tot ce vorbesc, sau s-ar gândi că vor da socoteală de fiecare cuvânt nefolositor, mult mai multe vorbe bune ar exista în lumea noastră. Cum e vorbirea noastră? Vorbim noi plini de har? Este vorba noastră dreasă cu sare? Să nu uităm că Domnul Isus nu a spus că pentru anumite vorbe dăm socoteală și pentru altele nu, ci EL a spus că vom da socoteală pentru fiecare cuvânt nefolositor. Să ne rugăm Domnului să ne ajute să ne controlăm atât limba cât și inimile noastre în așa fel încât să vorbim fără să păcătuim!

17 Iulie, 2008

2 Împărați 6:16

El a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulți sunt cei cu noi decât cei cu ei.


Elisei, omul Lui Dumnezeu se afla în Dotan. Sirienii au înconjurat cetatea pentru a-l prinde pe Elisei, deoarece el spunea împăratului lui Israel, poziția împăratului Siriei. În dimineața cînd Sirienii erau gata de atac, slujitorul lui Elisei a văzut mulțimea carelor și a cailor din armata siriană. Speriat a strigat către Elisei: „Ah! Domnul meu, cum vom face?” Elisei l-a asigurat că nu sunt pierduți și i-a spus să nu se teamă, deoarece ei aveau mai mulți de partea lor decât aveau sirienii. Armata siriană era vizibilă cu ochii fizici, dar armata Lui Dumnezeu, pusă la dispoziția lui Elisei, se putea vedea doar cu ochii spirituali! Elisei a văzut ceea ce robul lui nu putea vedea. Robul a fost înfricoșat de ceea ce vedea, iar Elisei a fost încurajat de ceea ce el a văzut! Ce facem noi oare când suntem înconjurați de probleme? Când nu mai vedem nici o ieșire din anumite situații, ne purtăm ca slujitorul lui Elisei, sau ne purtăm ca și Elisei? Să ne rugăm ca Domnul să ne deschidă și nouă ochii pentru a vedea că „mai mare este Cel ce este în noi, decât cel ce este în lume!”

16 Iulie, 2008

Romani 15:13

Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea, pe care o dă credința, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiți tari în nădejde.

Apostolul Pavel a scris aceste cuvinte cu convingerea că Dumnezeu este plin de bucurie și de pace. De fapt, Dumnezeu locuiește în mijlocul laudelor și nici o nelegiuire nu are loc în cer. În bunătatea Lui, Dumnezeu a lăsat credincioșilor bucuria, că nădejdea ce o dă credința lucrează în concordanță cu Duhul Sfânt. Duhul Sfânt ne face tari în nădejde! Nădejdea nu este un lucru simplu. Mulți oameni se cred tari în nădejde, dar când trebuie să treacă prin situații care le testează nădejdea, nu toți ajung la mal! Mă rog ca toți cei care citiți aceste rânduri să fiți plini de bucurie și pace! Dumnezeul răbdării să facă ca toți să umblăm prin Duhul Sfânt, pentru a fi tari în nădejde!

15 Iulie, 2008

Psalmul 103:10

Nu ne face după păcatele noastre, nu ne pedepsește după fărădelegile noastre.

„Dumnezeu este bun tot timpul,” spunea mesajul de la telefonul unui fost coleg de la colegiul din Detroit. Primul lucru pe care îl auzea oricine suna la numărul lui, era că Domnul este bun tot timpul. Ce simplu și în acelaș timp, ce mare adevăr este! În acest psalm, psalmistul a afirmat un adevăr uriaș! Dumnezeu nu ne face precum merităm. El nu vine cu pedepse pe care ar trebui să ni le dea pentru fărădelegile noastre. Mărit să fie El! Ce tragedie ar fi dacă Dumnezeu ne-ar pedepsi după măsura fărădelegilor noastre? Dumnezeu este așa de curat și sfânt, încât nu poate vedea nelegiuirea. Dar când e vorba să ne pedepsească, El face o excepție și în loc de pedeapsă, El ne iartă păcatele și ne șterge fărădelegile! Mulți oameni cred că omul are merite înaintea Lui Dumnezeu. Ei cred că li se cuvine un tratament decent din partea Lui Dumnezeu, fără să-și dea seama că în condiția de nemântuit, omul este vrăjmaș cu Dumnezeu. Un vrăjmaș nu merită nimic din partea Lui Dumnezeu, decât pedeapsa. Dumnezeu însă, oferă iertarea și mântuirea în meritele Domnului Isus. Bazat pe Jertfa Domnului Isus, Dumnezeu ne poate ierta nelegiuirile și orișice păcat! Cei care am primit mântuirea să aducem slavă pentru felul cum ne poartă de grijă, iar cei care nu ați gustat încă harul iertării, vă chem să veniți la dragostea Lui care vă iartă orice păcat și vă face copiii Lui pentru veci de veci.

14 Iulie, 2008

Luca 5:32

N-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.

Domnul Isus a răspuns cu aceste cuvinte Fariseilor și Cărturarilor, care au cârtit împotriva Domnului Isus fiindcă a mâncat și a băut cu vameșii și cu păcătoșii. Domnul le-a spus că cei neprihăniți nu au nevoie de pocăință. De fapt , și atunci ca și acum, au fost și sunt oameni, care nu cred că au nevoie de altcineva să-i aducă la mântuire. Domnul Isus a venit nu pentru ei, ci pentru cei care nu au avut nici o speranță, adică pentru cei păcătoși. Chemarea Domnului Isus a fost și este o chemare la harul de a primi iertarea de păcate în dar. Mântuirea pe care Domnul Isus o dă la cei care vin la El, este o mântuire veșnică! Fie ca noi toți să ne rugăm pentru cei care se cred că sunt neprihăniți și nu se întorc la Dumnezeu. Să ne rugăm ca ei să-și dea seama că nu este nimeni neprihănit, nici unul măcar. Toți oamenii sunt păcătoși, de aceea Domnul i-a chemat și încă cheamă pe toți oamenii să vină la El!

13 Iulie, 2008

Iov 33:13

Vrei dar să te cerți cu El, pentru că nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?

Iov a fost încercat de Dumnezeu mai mult decât oricare om de pe pământ. De fapt, Iov este singurul caz relatat în Biblie, în care Dumnezeu a demonstrat diavolului că Iov nu se va lepăda de Dumnezeu chiar în cele mai grele încercări. Dumnezeu a avut dreptate. Iov a vrut să știe un singur lucru și anume, de ce a fost el pus la încercare? Dar oricât a întrebat și mai ales oricât au încercat prietenii lui să-i explice, nu a ajuns la nici un rezultat. Elihu, al patrulea vorbitor a folosit o logică nouă cu Iov. El nu l-a acuzat pe Iov de vre-un păcat, ci i-a explicat că Dumnezeu nu este obligat să dea socoteală de faptele Lui. Versetul de azi ne arată că nu are sens să ne certăm cu Dumnezeu, fiindcă El nu dă socoteală nimănui despre felul cum lucrează. Noi știm că Dumnezeu este suveran și face tot ce vrea. El nu este obligat să dea explicații, ci dorește ca noi să ne încredem atât în atotînțelepciunea cât și în dragostea Lui! Să ne rugăm Domnului să ne dea înțelepciune să ne încredem pe deplin în El în orice vreme, chiar și atunci când nu înțelegem felul cum lucrează Dumnezeu!

12 Iulie, 2008

Matei 16:12

Atunci au înțeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învățătura Fariseilor și a Saducheilor.

Ucenicii Domnului Isus nu au înțeles ce a vrut Domnul Isus să le comunice când le-a spus să se păzească de aluatul Fariseilor și al Saducheilor. Ei au crezut că Domnul Isus i-a mustrat pentru faptul că nu au luat pâini cu ei. Dar Domnul Isus s-a referit nu la pâini, ci la volumul întreg de învățături al acestor grupări. Fariseii au fost caracterizați, ca fiind ipocriți. Una ziceau și alta făceau. Religia lor era îmbrăcată frumos pe dinafară, dar nu era de privit înlăuntru. Cei care trăiesc vieți duble, adică cei care sunt cuprinși de fățărnicie, trebuie aduși la realitate. Domnul i-a trezit pe ucenicii Lui, care au înțeles până la urmă că ei trebuiau să se păzească de fățărnicie. Au trecut două mii de ani de atunci. Fariseii și Saducheii au dispărut în mare parte, dar nu chiar de tot! Urmași de-ai lor au mai rămas printre noi, adică mai sunt oameni care vor să ia din aluatul acestor grupări. Să ne rugăm Domnului să ne păzească de fățărnicie. El să ne facă oameni sinceri și să ne umple cu dragoste pentru El și Cuvântul Lui!

11 Iulie, 2008

Proverbe 11:20

Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuți.

Cine vrea să aibe o inimă stricată? Cine sunt oare cei care au inima stricată? Domnul îi știe pe toți care au inima stricată, chiar dacă noi nu știm pe nimeni care vrea să aibe, sau să fie cu inima stricată. Uneori am auzit pe oameni spunând: „cutare e rău de gură, dar are inimă bună.” În alte cuvinte, e bun la inimă. Dumnezeu nu se uită la noi cum se uită alți oameni, ci El vede în adâncimile ființelor noastre. De El nu ne putem ascunde. Dar Dumnezeu se uită cu plăcere la cei ce umblă fără prihană. Slavă Lui Dumnezeu pentru primirea ce ne-a făcut-o când ne-am întors la El. Slăvit să fie El că ne-a dat în dar neprihănirea Domnului Isus. Mă rog ca toți să umblăm fără prihană înaintea Domnului și înaintea oamenilor.

10 Iulie, 2008

Marcu 8:36

Și ce folosește unui om să câștige toată lumea, dacă își pierde sufletul?

Această întrebare este extrem de serioasă, deoarece a fost pusă chiar de Domnul Isus. El a știut răspunsul și desigur că cei ce au auzit această întrebare atunci și o aud și astăzi, au știut și știu și ei răspunsul. Răspunsul este extrem de simplu: nimic! Da, nimic nu folosește unui om să aibe toată lumea și sufletul să-i fie pierdut. Ce este trist însă, este că mulți oameni, deși știu întrebarea și răspunsul, în loc să ia aminte, continuă să alerge după această lume. Alergarea lor după lume o fac în detrimentul sufletelor lor, care nu se satură cu nimic din această lume, ci doresc să se adape din apa vie de la Dumnezeu. Dragul meu, nu știu ce cauți în această lume, dar dacă cauți să câștigi lumea, oprește-te și mai citește o dată ce a spus Domnul Isus. Dacă ești căutător după împărăția Lui Dumnezeu, vreau să te încurajez să mergi hotărât pe cale. Celor ce caută împărăția Lui Dumnezeu, toate cele de trebuință le vor fi date pe deasupra. Domnul să ne ajute să nu umblăm după lume și lucrurile din lume, ci să umblăm numai pe calea Lui!

09 Iulie, 2008

Psalmul 66:20

Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea, și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui.

Psalmistul a binecuvântat pe Domnul pentru faptul că rugăciunea lui nu a fost lepădată. Conceptul acesta nu are echivalent în Noul Testament. Cei care se apropie de Dumnezeu în Numele Domnului Isus, au garanția că rugăciunea lor este auzită de Dumnezeu. Niciunul din noi nu gândim că rugăciunile noastre s-ar putea să fie lepădate. Pentru cei din Vechiul Testament nu a fost așa de simplu, deoarece ei au avut nevoie de o anumită stare de neprihănire, pentru a putea cere ceva Lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a îndepărtat bunătatea Lui față de psalmist. Noi putem spune cu mai multă confidență că Dumnezeu nu și-a îndepărtat bunătatea față de noi, ci o înnoiește în fiecare zi. Dumnezeu ne-a ales prin har să fim copiii Lui, de aceea ne primește la tronul harului său în fiecare clipă. Intrarea noastră la Dumnezeu a fost asigurată de Domnul Isus, așa că nimeni nu mai poate revoca acest drept. Să ne închinăm Lui și să-I mulțumim pentru harul Lui nespus de mare și să trăim în așa fel încât să-I aducem onoare în fiecare clipă!

08 Iulie, 2008

Filipeni 2:3

Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși.

Chemarea Apostolului Pavel a fost ca toți credincioșii să fie umili la fel ca Domnul Isus. Înainte de a prezenta marea umilință a Domnului, Apostolul ne-a îndemnat pe fiecare să nu mergem după slava acestei lumi, care este deșartă și foarte trecătoare. Nimic să nu fie făcut din duh de ceartă, ci totul să fie făcut cu smerenie înțelegând că cel de lângă tine trebuie să fie mai presus decât tine. E mai ușor de vorbit decât de făcut acest lucru! Sunt multi care nu miscă un deget pentru Dumnezeu, dar dacă e vorba de publicitate, ei sunt primii. Smerenia nu este simplă, de aceea Apostolul ne-a dat exemplu chiar pe Domnul Isus. Nimeni nu s-a smerit cum s-a smerit Domnul Isus. Să ne rugăm ca Domnul să ne dea înțelepciune să nu facem nimic din mândrie, ci în toate să fim umili și să mergem după exemplul dat de Domnul Isus!

07 Iulie, 2008

Ieremia 11:21c

Căci Ție îți încredințez pricina mea!

Profetul Ieremia a fost unul din profeții extrem de sensibili ai lui Israel. El a suferit cu poporul, căruia trebuia să-i aducă zi de zi cuvinte de mustrare și de amenințare. Ieremia a fost hărțuit mereu de contemporanii lui, dar în acest verset el a apelat la dreptatea Lui Dumnezeu. Profetul Ieremia nu a cerut ajutor de la oameni, ci a apelat la bunătatea Lui Dumnezeu. Atât pricina cât și necazul lui, profetul le-a încredințat Domnului. Când dai Domnului problema ta, rezolvarea nu mai e în grija ta, ci a Lui. Când Ieremia și-a încredințat pricina Domnului, problema nu a mai fost la el, ci o avea Domnul în grija Lui. Ieremia a supraviețuit patruzeci de ani și mai bine. Dușmanii lui au dispărut rând pe rând. Toate comploturile împotriva profetului, deși i-au produs necaz, în ultimă instanță nu au realizat nimic. Începem o nouă săptămână, și nu știm ce se va ivi pe calea noastră, dar dacă i-am dat Domnului problemele noastre, putem să mergem cu încredere că Domnul nu ne lasă niciodată!

06 Iulie, 2008

1 Timotei 1:5

Ținta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun, și dintr-o credință neprefăcută.

Scopul slujirii creștine, și de fapt al întregii vieți de credință, trebuie să fie dragostea. Tot ceea ce facem și spunem noi trebuie să fie în și din dragoste. Dacă suntem copiii Lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este Dragoste, atunci noi suntem copiii Dragostei. Iar copiii Dragostei trebuie să fie caracterizați de dragoste. Nimic nu trebuie să fie făcut din ceartă sau slavă deșartă, ci orice facem cu fapta sau cuvântul, trebuie să facem numai pentru slava Lui Dumnezeu! De ce oare au fost din aceia care au necăjit pe Apostolul Pavel? De ce erau oare atâția, care au socotit că poruncile lui Dumnezeu au avut scopul doar să îi îngrădească pe creștini? Apostolul Pavel a făcut clar atât pentru cei de atunci, dar și pentru noi, că nici o poruncă de la Dumnezeu nu are alt scop, sau țintă, decât dragostea! Iar dragostea trebuie să vină dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun și dintr-o credință neprefăcută, adică o inimă în care a fost turnată dragostea Lui Dumnezeu, o minte înnoită prin Duhul Sfânt și o credință sinceră, adevărată, veritabilă! Să ne rugăm ca Domnul să ne învețe și pe noi ca tot ce facem să facem din dragoste și pentru slava Lui Dumnezeu!

05 Iulie, 2008

Psalmul 5:8

Doamne, călăuzește-mă pe calea plăcută Ție, din pricina vrăjmașilor mei! Netezește calea Ta sub pașii mei.

Rugăciunea psalmistului a fost ca Domnul să-l conducă pe calea plăcută Domnului. Noi știm cu toții calea care-I place Lui Dumnezeu! El nu a vrut ca David să umble în căile lumii, ci a vrut să fie mereu pe calea Lui. David a cerut ca toate obstacolele să fie date la o parte din calea lui, ca pașii lui să pășească sigur pe calea Domnului. Vrăjmașii nu doreau ca împăratul David să fie pe calea Domnului, de aceea s-au opus căilor lui Dumnezeu. Rugăciunea lui David a fost ca vrăjmașii lui să vadă că el este călăuzit pe calea plăcută Domnului, și că obstacolele au fost date la o parte. În felul acesta, vrăjmașii lui au fost dați de rușine. Să ne rugăm și noi ca Domnul să ne conducă pe calea îngustă. Să nu ne uităm la cei care se opun umblării noastre pe această cale, ci să ne uităm la Domnul care va da și pentru noi orice obstacol la o parte. Să nu ne oprim din mers, ci plini de voioșie să înaintăm pe calea Domnului!

04 Iulie, 2008

Ioan 8:32

Veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face slobozi.

Astăzi e ziua de naștere a Statelor Unite! America sărbătorește 232 de ani de la dobândirea independenței. Domnul să binecuvinteze această țară!
Domnul Isus a spus oamenilor că se poate trăi în deplină libertate doar prin cunoașterea adevărului! Poți să fi sclavul cuiva, dacă însă cunoști adevărul ești liber! Poți însă să fi liber și necunoscând adevărul, ești rob! Nu, nu este un joc de cuvinte, ci este o profundă realitate. Dacă nu-L cunoști pe Domnul Isus și nu ai ajuns la acest Adevăr al cunoașterii Lui, viața ta este încă în robie! Astăzi te chem să vii la cunoașterea Domnului și la libertatea ce decurge din cunoașterea Lui. Cei ce-L cunosc pe Domnul, adică cunosc Adevărul, sunt liberi. Păcatul care-i ține încătușați nu mai are nici o putere asupra lor. Fie ca noi toți să umblăm în adevărul Lui pentru a fi liberi de orice piedică și de orice păcat care ar putea să ne împiedice pe cale!

03 Iulie, 2008

Proverbe 3:25-26

Nu te teme nici de spaimă năprăznică, nici de o năvălire din partea celor răi; căci Domnul va fi nădejdea ta, și El îți va păzi piciorul de cădere.

Ce cuvinte pline de înțelepciune și adevăr! Cel care se încrede în Domnul nu are de ce să se teamă, deoarece Domnul este nădejdea lui! Nu poate fi o nădejde mai sigură pentru cineva decît Domnul, Cel care este Acelaș, ieri, azi și în veci de veci. Chiar dacă vine avalanșa răului peste cel credincios, el nu-și pierde încrederea în Domnul, căci El îi păzește piciorul de cădere. Nu știu ce vești năpraznice vin peste cei care citesc aceste rânduri, dar știu că nici un eveniment nu este surprinzător pentru Dumnezeu! El știe și cunoaște totul. El ne-a făcut și ne cunoaște mai bine decât ne cunoaștem noi înșine! Să ne rugăm Domnului să ne întărească încrederea în El pentru ca să nu ne temem de spaima năpraznică, și nici de năvălirea din partea celor răi. Să nu ne uităm la oameni, ci numai la Domnul și la ajutorul Lui!

02 Iulie, 2008

Evrei 2:18

Și prin faptul că El Însuși a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiți.

Domnul Isus a fost și va rămâne exemplul suprem pentru toate generațiile. Toți oamenii care sunt ispitiți în fel și chip, pot privi la Domnul Isus care a fost ispitit, dar a biruit orice ispită. Domnul Isus nu a lăsat Cuvântul Lui Dumnezeu să nu fie împlinit cu exactitate. Domnul Isus a răspuns la toate ispitirile cu Cuvântul Lui Dumnezeu. Noi însă nu suntem singuri în lupta cu ispitele ce vin la noi. El ne vine în ajutor, dar nu ca un începător, care nu știe ce să facă, ci ca Unul care a fost ispitit în toate, dar fără de păcat. Liniștește-te suflete care ești pus la încercare. Domnul Isus e lângă tine și El îți va da ajutor. Să nu ne uităm spre păcat, ci să ne rugăm să fim scăpați de ispită, dar dacă suntem ispitiți în vre-un fel, să alergăm fără frică la Domnul, care ne va veni în ajutor. Fie El și astăzi ajutorul nostru!